Aspectele medico-sociale ale cefaleelor primare la adolescenții din Republica Moldova: studiu epidemiologic

ARTICOL DE CERCETARE

Aspectele medico-sociale ale cefaleelor primare la adolescenții din Republica Moldova: studiu epidemiologic

Tatiana Lozan^*1

¹Laboratorul științific de neurologie funcțională, Institutul de Neurologie și Neurochirurgie, Chișinău, Republica Moldova.

Autor corespondent:

Tatiana Lozan, student-doctorand

Laboratorul științific de neurologie funcțională

Institutul de Neurologie și Neurochirurgie

str. Korolenco, 2, Chișinău, Republica Moldova, MD-2028

e-mail: lozan.tatiana@gmail.com

Titlu scurt: Aspectele medico-sociale ale cefaleelor primare la adolescenți

Ce nu este cunoscut, deocamdată, la subiectul abordat

Nu au fost studiate, deocamdată, aspectele medico-sociale ale cefaleelor primare la adolescenții din Republica Moldova.

Ipoteza de cercetare

Există diferențe în prevalența cefaleelor primare în rândul adolescenților din Republica Moldova în funcție de particularitățile medico-sociale ale persoanei. Aceste prevalențe ar putea fi diferite de cele raportate de alte țări.

Noutatea adusă literaturii științifice din domeniul

Au fost estimate prevalențelele cefaleelor primare (migrena și cefaleea de tip tensional) la adolescenții din Republica Moldova în funcție de diferite categorii medico-sociale, precum și stabilite asocierile dintre ele.

REZUMAT

Introducere. Au fost studiate cefaleele primare la adolescenții din Republica Moldova. Cefaleea primară a fost abordată ca o problemă medico-socială. Au fost abordate aspectele clinico-epidemiologice și medico-sociale ale cefaleelor primare la adolescenți. Au fost analizate aspectele socio-demografice (mediul familial, activitatea extrașcolară), tulburările comorbide (comorbiditatea algică, tulburarea anxioasă, nivelul de stress, tulburările de somn), factorul ereditar și utilizarea medicamentelor.

Material și metode. Studiu epidemiologic. Unitatea de cercetare a fost copiii cu vârstă de 10-19 ani, elevi ai școlilor naționale din mediu urban și rural. Colectarea datelor primare s-a efectuat în baza unui chestionar standardizat. Au fost validate, procesate și analizate 3389 de chestionare. Analiza statistică a fost realizată cu softul SPSS Statistics pentru Windows, versiunea 22.

Rezultate. Adolescenții, care locuiesc în familii complete (cu ambii parinți), suferă mai rar de cefalee (31,1%), comparativ cu cei, care locuiesc fie cu un singur părinte (45,2%), fie cu rudele apropiate sau persoane străine (47,1% și 51,3%, respectiv). În structura prevalenței cefaleelor primare, la adolescenții care practică activitatea extrașcolară, predomină migrena (MG, 23,7%), urmată de cefaleea de tip tensional (CTT, 11,9%). La vârstă de adolescență timpurie, prevalența MG este mai mare, comparativ cu prevalența CTT, în funcție de prezența activității extrașcolare (MG – 56,3% vs. CTT – 36,3%). La vârstă de adolescență tardivă, prevalența CTT devine mai mare (MG – 43,7% vs. CTT – 63,7%). Tulburările de somn au fost prezente intr-o proporție egală la adolescenții suferinzi de ambele tipuri de cefalee. Din totalitatea adolescenților diagnosticați cu cefalee și care au menționat prezența cefaleei la rude, 554 (61,1%) au fost diagnosticați cu MG și 182 (47,4%) – cu CTT. Comorbiditatea algică a fost prezentă, mai frecvent, la adolescenții diagnosticați cu migrenă, comparativ cu cei diagnosticați cu cefalee de tip tensional (65,9% vs. 58,3%). Tulburarea anxioasă a fost constatată, mai frecvent, la adolescenții diagnosticați cu MG (54,6%), comparativ cu adolescenții diagnosticați cu CTT (46,3%). S-a constatat că stresul reprezintă un factor de risc pentru cefalee la adolescenți (OR=1,271; 95%CI=1,194 – 1,353, p<0,001). La rândul ei, cefaleea primară reprezintă un factor de risc pentru reducerea reușitei școlare (OR=1,134; 95%CI=1,000 – 1,285, p=0,049).

Concluzii. A fost stabilită interrelația dintre aspectele medico-sociale analizate și cefaleele primare, în general, precum și pentru fiecare tip în parte, în funcție de sex, grup de vârstă și mediul de reședință al adolescentului. Toate rezultatele obținute au fost analizate și prezentate prin comparare cu rezultatele studiilor epidemiologice similare din domeniu.

Cuvinte cheie: aspectele medico-sociale, adolescenți, migrenă, cefalee de tip tensional.

INTRODUCERE

Potrivit lui Abu-Arafeh, Russel și coaut. (2013), cefaleea este cea mai frecventă cauză a adresării pentru consultație la medicul neurolog pediatru, pediatru și medicul de familie în rândurile adolescenților [1]. Potrivit lui Bellini și coaut. (2013), cefaleea ocupă locul doi dintre toate durerile, fiind surclasată doar de durerile abdominale [2]. Ruut Virtanen (2008) menționează că cefaleea de intensitate medie sau severă afectează considerabil calitatea vieţii copiilor, reuşita lor şcolară și adaptarea socială [3]. Potrivit lui Moldovanu I. și coaut. (2003), 37% dintre copii la vârsta de 7 ani și, deja, 82% dintre copii la vârsta de 15 ani suferă, ocazional, de cefalee. De aceea, este important de a aprecia impactul acestei patologii asupra sănătății adolescenților, în vederea optimizării procesului diagnostic și terapeutic [4]. Până în prezent, aspectele medico-sociale ale cefaleelor primare la adolescenții din Republica Moldova rămân necunoscute. În cadrul a două studii-pilot epidemiologice, a fost relatată prevalența înaltă a cefaleelor primare, comparativ cu media mondială, ceea ce impune cercetarea impactului fenomenului asupra sănătății adolescenților [5, 10]. Din cauză că o perioadă indelungată migrena și cefaleea de tip tensional au fost considerate patologii atribuite exclusiv vârstei adultului, cefaleele primare continuă să fie subdiagnosticate și netratate în mod corespunzător [4].

Elucidarea particularităților epidemiologice și medico-sociale ale cefaleelor primare în populația adolescentină din Republica Moldova va permite elaborarea și dezvoltarea unor politici de nivel național pentru a le optimiza diagnosticarea și a le spori calitatea asistenței medicale. În cercetarea actuală, au fost analizate aspectele medico-sociale (mediul familial, reușita școlară, activitatea extrașcolară, comorbiditatea algică, tulburările anxioase, tulburările de somn și factorul ereditar) ale cefaleelor primare, în general, și pentru fiecare formă nozologică în parte (migrenă și cefalee de tip tensional), în funcție de gen, vârstă (adolescența timpurie și tardivă) și mediu de reședință.

MATERIAL ȘI METODE

Studiul realizat este de tip epidemiologic. Eșantionul a fost calculat pentru a obține indicatori cu marjă de eroare <5% (p<0,05) la nivel național. Studiul a fost realizat pe parcursul anului de studii 2015-2016, în semestrele I și II, cu evitarea perioadei examenelor, sesiunilor și evaluărilor semestriale. Eșantionul cercetat a reprezentat 3389 de adolescenți în vârstă 10-19 ani, fiind unul reprezentativ pentru populația adolescentină din Republica Moldova. Lotul de respondenți a fost stratificat după gen (băieți și fete), grupuri de vârstă – adolescență timpurie (10-14 ani) și adolescență tardivă (15-19 ani) și mediu de reședință (urban sau rural).

Studiul a fost realizat în clustere de mărimea unei clase medii de școală (30 de elevi). Numărul total de clustere a fost de 112. Clusterele au fost selectate randomizat din lista instituțiilor de invațământ din zonele urbană și rurală. Luând în considerație variațiile probabile ale numărului de adolescenți în clase, au fost repartizate, inițial, 3600 de chestionare, dintre care au fost validate 3389, cea ce a și constituit volumul eșantionului de cercetare.

Datele primare au fost completate de către respondenți în cadrul unui chestionar standardizat, structurat, bazat pe criteriile ICHD-II (2004) și ICHD-III beta (2013). Chestionarul a fost compus din 7 capitole, cu un număr total de 56 de întrebări. Aspectele socio-demografice vizate au fost mediul familial și activitatea extrașcolară. Din aspectele medico-sociale, au fost analizate comorbiditatea algică, anxietatea generalizată, tulburările de somn, factorul ereditar, reușita școlară, utilizarea medicamentelor, nivelul de stress. Nivelul de stress al adolescenților a fost stabilit prin aplicarea Feel Bad Scale (FBS), care include 20 de întrebări. Chestionarul a fost elaborat și aprobat de către grupul de lucru al Laboraturului științific de neurologie funcțională a Institutului de Neurologie și Neurochirurgie. Ulterior, acesta a fost prezentat, discutat și aprobat la Consiliul Științific al Institutul de Neurologie și Neurochirurgie.

Pe durata completării chestionarului, adolescenții au fost supravegheați de câtre persoane fără studii medicale. Prin această procedură, a fost exclusă influențarea răspunsurilor. La finele compartimentului „Date generale”, adolescenții au fost rugați să răspundă la înrebarea „Ati avut în ultima jumătate de an durere de cap ce nu a fost legată de gripă, răceală sau de o rană/lovitură a capului?”. Un răspuns negativ la această întrebare l-au dat 1903 respondenți, iar unul pozitiv – 1486. Chestionarele cu raspuns afirmativ au fost împărțite în 2 grupuri, conform diagnosticului: cel cu migrenă (MG) și cel cu cefalee de tip tensional (CTT). Total, au fost validate, procesate și analizate 3389 de chestionare.

Pentru identificarea asocerii dintre variabilele categoriale, a fost aplicat testul χ2, iar pentru cele de tip continuu – a fost calculat coeficient de corelație Pearson. Calitatea de factor de risc a unor parametri studiați fost exprimată prin rația Odds (OR). Analiza multivariată prin regresie logistică a fost aplicată pentru determinarea contribuției variabilelor dihotomice independente la apariția fenomenului de cefalee, în general, și pentru fiecare tip în parte (migrenă sau cefalee de tip tensional). Analiza statistică a fost realizată cu softul SPSS, versiunea 22 pentru Windows.

REZULTATE

Mediul familial

Adolescenții care locuiesc în familii complete (cu ambii parinți) mai rar suferă de cefalee (31,1%), comparativ cu cei care locuiesc fie cu un singur părinte (45,2%), fie fără părinți sau cu rude apropiate sau persoane străine (47,1% și 51,3%, respectiv). Copiii care locuiesc cu ambii părinți, au o prevalență semnificativ mai redusă a MG și CTT, comparativ cu cei care provin din familii incomplete. Copiii care locuiesc fie cu un singur părinte, fie cu rude apropiate sau cu persoane străine, mai frecvent suferă de MG, decât de CTT. Nu a fost constatată o diferență statistic semnificativă a prevalenței cefaleelor primare în varianta familiei incomplete în funcție de sex, grup de vârstă sau mediu de reședință.

Activitatea extrașcolară

Acest compartiment a fost dedicat analizei modificărilor prevalenței generale și specifice ale cefaleelor primare la adolescenți, în funcție de prezența activității extrașcolare, de tipul activității extrașcolare (fizică, intelectuală, arte, mixtă) și duratei ei.

Din totalitatea adolescenților incluși în cercetare, 720 (21,2%) au declarat lipsa activității extrașcolare, iar 2669 (78,8%) de persoane – prezența ei. În structura activității extrașcolare predomină activitatea intelectuală (ore suplimentare la obiecte de profil real) – 919 (27,1%), urmată de activitatea fizică – 895 (26,4%) de persoane, activitatea mixtă – 588 (17,4%) de persoane și arte – 267 (7,9%) de persoane.

În structura prevalenței cefaleelor primare, la adolescenții încadrați în activitatea extrașcolară predomină migrena (23,7%), urmată de CTT (11,9%), diferența fiind statistic semnificativă.

Analiza prin regresie logistică multiplă a interrelației dintre tipul de cefalee primară și tipul de activitate extrașcolară, durata activităților, numărul orelor consacrate activităților extrașcolare în funcție de gen, vârstă și mediu de reședință este prezentată în Tabelul 1.

Factorul ereditar

Din totalitatea adolescenților diagnosticați cu cefalee și care au menționat prezența cefaleei la rude, 554 (61,1%) au fost diagnosticați cu migrenă și 182 (47,4%) – cu cefalee de tip tensional, diferența fiind statistic semnificativă (χ2=20,614, p<0,001). Prevalența migrenei a fost crescută în cazul prezenței cefaleei la rude, spre deosebire de cefaleea de tip tensional, a manifestat mai puțin asocierea cu factorul ereditar. Valorile prevalenței ambelor tipuri de cefalee primară au corelat mai strâns cu prezența cefaleei la mamă, comparativ cu alte rude, gradul de asociere fiind mai strâns în cazul migrenei. Asocierea dintre prezența cefaleei la alte rude decât mama și tipul cefaleei la adolescenți a fost statistic nesemnificativă (χ2=8,987, p=0,110). În cazul în care ambii părinți suferă de cefalee, corelația este mai puternică cu cefaleea de tip tensional.

Utilizarea medicamentelor

Mai mult de 2/3 dintre adolescenții diagnosticați cu migrenă sau cefalee de tip tensional utilizează medicamente pentru cuparea cefaleei. Adolescenții diagnosticați cu MG utilizează mai frecvent medicamente in timpul accesului cefalalgic, comparativ cu adolescenții diagnosticați cu CTT (χ2=19,145, p<0,001). În majoritatea cazurilor, pentru calmarea durerii în ambele tipuri de cefalee primară a fost administrat un singur medicament (MG – 76,4% și CTT – 74,6% din cazuri). Utilizarea a 2 sau mai multe medicamente a fost mai frecventă la adolescenții diagnosticați cu CTT (χ2=3,913, p=0,141). Majoritatea adolescenților au luat medicamente pentru stoparea cefaleei de intensitate severă (49,8%) și insuportabilă (34,7%). În cazul cefaleei de intensitate ușoară și medie, tratamentul medicamentos abortiv a fost aplicat de, respectiv, 12,1% și 13,7% dintre adolescenți. Nu a fost constatată o diferență statistic semnificativă în utilizarea medicamentelor în funcție de sex, grup de vârstă sau mediu de reședință (p>0,05).

Comorbiditatea algică

Comorbiditatea algică a fost mai frecvent prezentă la adolescenții diagnosticați cu MG, comparativ cu cei diagnosticați cu CTT (65,9% vs. 58,3%, χ2=86,613, p<0,001). În funcție de gen, evidențiem o intensitate mai înaltă a fenomenului în rândul fetelor, comparativ cu băieții (66,3% vs. 43,8%, χ2=98,863, p<0,001). La adolescenții diagnosticați cu migrenă, prevalența stărilor comorbide a fost mai mare la fete, comparativ cu băieții (72,8% vs. 52,8%, χ2=36,291, p<0,001). În cazul adolescenților diagnosticați cu CTT, la fel, băieții suferă mai rar, comparativ cu fetele, de algii cu localizare extracraniană (49,9% vs. 68,6%, χ2=25,102, p<0,001). Adolescenții diagnosticați cu MG, cel mai frecvent, au raportat durere abdomenală (73,1%), dorsalgie fără precizare (72,8%) și durere lombară (72%). Adolescenții cu CTT, cel mai frecvent, au menționat dureri în zona cervicală (36,6%), dureri în regiunea feței (32%) și dureri în regiunea pieptului (31,7%). În rândul fetelor, durerea extracraniană, cel mai frecvent, a fost localizată în regiunea cervicală (81,2%), abdomen (75%) și regiunea lombară (74%). La băieți, comorbiditatea algică a fost, mai frecvent, localizată în zona pieptului (33,8%), în regiunea feței (32,9%) și spatelui (30,7%).

Anxietatea generalizată

Tulburarea anxioasă a fost constatată, mai frecvent, la adolescenții diagnosticați cu migrenă (54,6%), comparativ cu adolescenții diagnosticați cu cefalee de tip tensional (46,3%), diferența fiind statistic semnificativă (χ2=7,488, p=0,001). La vârsta de adolescență precoce, anxietatea generalizată este prezentă, mai frecvent, la adolescenții diagnosticați cu MG (53,5%), comparativ cu cei afectați de CTT (47,6%). La vârstă de adolescență tardivă, anxietatea este mai mult caracteristică persoanelor cu CTT, comparativ cu cele cu MG (52,4% vs. 46,5%, χ2=3,895, p=0,048). Fetele adolescente suferă mai frecvent de anxietate, comparativ cu băieții. În cazul adolescentelor diagnosticate cu MG, tulburările anxioase sunt prezente mai frecvent, comparativ cu adolescentele cu CTT (65,6% vs. 60,2%,). În cazul băieților, tulburările anxioase sunt mai mult caracteristice adolescenților cu CTT, comparativ cu adolescenții cu MG (39,8% vs. 34,4%). Diferențele în frecvența de manifestare a anxietății în funcție de gen și diagnostic nu sunt statistic semnificative (p=0,068).

Tulburările de somn

Tulburările de somn au fost prezente intr-o proporție egală la adolescenții cu ambele tipuri de cefalee, diferența statistică între prevalența acestora în MG (57,9%) și CTT (53,7%) fiind nesemnificativă. Regresia logistică multiplă pentru tulburările de somn, gen, vârstă, mediu de reședință, în funcție de diagnostic, este prezentată în Tabelul 2.

Factorul de stress și reușita școlară

În acest subcapitol, ne-am propus să studiem nivelul de stress în rândul adolescenților, propunându-le să descrie circumstanțele, care le provoacă senzația/starea de rău, nervozitate sau îngrijorare. Calcularea scorului total și scorului mediu al gradului de stress a fost bazată pe punctajul atribuit variantei de răspuns din fiecare item: niciodata – 1 punct, foarte rar – 2 puncte, uneori – 3 puncte, frecvent – 4 puncte, permanent – 5 puncte. În rezultatul analizei prin regresie logistica multiplă, a fost stabilită interrelația dintre scorul total Feel Bad Scale (FBS) și prezența cefaleei la adolescenți. Asocierea a fost mai puternică în rândul fetelor și la adolescenții de ambele sexe din mediul urban. În cazul mediei semestriale a notelor (MNS), a fost constatat un grad nesemnificativ de asociere cu cefaleea primară. Regresia logistică multiplă pentru FBS, MNS și cefaleea primară este prezentată în Tabelul 3.

DISCUȚII

Potrivit studiilor realizate de Bellini B. și coaut., (2013), Foiadelli T. și coaut. (2018), adolescenții din familiile complete suferă mai rar de cefaleele primare, comparativ cu cei din familiile incomplete, iar intensitatea durerii la primii este mai mică [2, 6]. Schimbările în statutul familial (divorțul și separarea părinților), relațiile ostile dintre părinți, potrivit lui Virtanen R. și coaut. (2008) și lui Howard J. și coaut. (2016), sunt binecunoscute ca fiind factori cu impact negativ major, care influențează starea sănătății copiilor și provoacă apariția diferitor maladii, inclusiv a cefaleelor [3, 7]. Într-un studiu, citat de Virtanen R. și coaut. (2008), care a fost realizat de Mortimer și coaut. (1992), în care au participat 2475 de adolescenți, s-a constatat că la copiii cu părinții divorțați, prevalența CTT este mai mare, comparativ cu prevalența MG (19,5% vs. 16,5%) [3].

Potrivit lui Kobor J. și coaut. (2013), Krogh A. și coaut. (2015), forma cronică a cefaleelor primare este raportată, mai frecvent, la adolescenții, părinții cărora sunt divorțați [8, 9]. Datele studiului actual relateaza concluzii analogice, unde familia completă prezintă un factor de protecție pentru apariția cefaleelor primare.

Până la momentul actual, există un număr relativ mic de cercetări referitoare la interrelația dintre migrenă sau cefaleea de tip tensional la adolescenți și tipul activității extrașcolare. Cu toate acestea, Bellini B. și coaut. (2013), Foiadelli T. și coaut. (2018), ca și prezentul studiu, evidențiază activitatea fizică ca factor de protecție, iar surmenajul, în special, ca urmare a activității intelectuale – drept factor care provoacă creșterea prevalenței cefaleelor primare [2, 6].

Interdependența factorului ereditar și cefaleelor primare este menționată în numeroase studii din domeniu. Ipoteza că cefaleea, în special, migrena, este o maladie ereditară, a apărut în anul 1990. Unele cercetări epidemiologice, realizate de Virtanen R. și coaut. (2008), Abu-Arafeh I. și coaut. (2013), demonstrează o creștere a prevalenței migrenei până la 56,6% la adolescenții, rudele cărora suferă de cefalee [1, 3]. Alte cercetări menționează faptul că, în cazul când cefaleea este prezentă numai la un părinte, prevalența generală a cefaleelor la adolescenți constituie circa 85%, iar când suferă ambii, ea crește până la 98% [7]. În cazul cefaleei de tip tensional, studiile referitoare la tipul transmiterii ereditare nu au fost informative [1]. Asocierea puternică dintre valorile prevalenței și prezenței cefaleei la unul sau ambii părinții este atribuită, în special, migrenei. Studiul prezent a scos în evidență faptul că valorile prevalenței migrenei cresc în cazul prezenței cefaleei la rude, spre deosebire de cefalea de tip tensional, care manifestă o asemenea asociere cu factorul ereditar de o intensitate mai moderată.

Potrivit datelor lui Bellini B. (2013) și Foiadelli T. (2015), 69,15% dintre adolescenți utilizează medicamente pentru tratamentul abortiv al episoadelor de cefalee. În cazul cefaleei de intensitate moderată sau severă, rata tratamentului abortiv este de 57,2%, iar în cazul cefaleei de intensitate severă sau insuportabilă – între 37% și 56% [2, 6]. Potrivit cercetării actuale, majoritatea adolescenților consumă medicamente pentru stoparea cefaleei de intensitate severă (49,8%) și insuportabilă (34,7%). În cazul cefaleei de intensitate ușoară și medie, tratamentul medicamentos abortiv este aplicat în 12,1% și 13,7% dintre cazuri, respectiv. Nu a fost constatată vreo diferență statistic semnificativă în utilizarea medicamentelor în funcție de gen, grup de vârstă sau mediu de reședință.

Comorbiditățile algice cu localizare diversă sunt associate frecvent cefaleei. Copiii care suferă de dureri de cap, în special, de migrenă, mult mai frecvent acuză diverse dureri, altele decât cefalalgia [1]. La adolescente se observă mai frecvent comorbiditatea algică, care se agravează odată cu înaintarea în vârstă [2]. În unele studii epidemiologice, realizate în Danemarca, Suedia și Finlanda, a fost observată o creștere a prevalenței durerilor cu diferită localizare la adolescenții cu migrenă. Conform datelor obținute, prevalența durerilor lombare la copiii migrenoși este de 69,5%, comparativ cu 56,3% – la cei non migrenoși [3]. Într-un alt studiu, realizat de Fichtel și Larsson (2002), citat în lucrarea lui Abu-Arafeh I. și coaut. (2013), prevalența durerilor lombare, comorbide cefaleei, a consituit 32% [1]. Alte dureri, frecvent comorbide cefaleei, sunt: durerea musculară – 32%, durerea abdominală – 25%, artralgia – 23%, otalgia – 7%, durerea dentară – 4%. O treime din adolescenții încluși în cercetare au menționat, cel puțin, două zone algice cu altă localizare decât durerea de cap.

Analiza comparativă a factorilor comorbizi psihologici la adolescenții cu și fără cefalee, demonstrează prezența diferitor dereglări psihologice la ei și la membrii familiilor lor. Anxietatea și depresia sunt factori favorizanți în apariția cefaleelor [1, 3]. În același timp, episoadele frecvente de cefalee de intensitate moderată sau severă, durererile de cap persistente, provoacă anxietate și depresie la adolescenți [1]. Datele cercetărilor similare menționeaza prezența anxietății la 68,8% din copii diagnosticați cu CTT și la 56,3% din cei cu MG. Potrivit datelor obținute în cadrul studiului actual, frecvența manifestării anxietății, în funcție de diagnostic, este corelată cu vârsta adolescentului. În studiul actual, a fost stabilită interrelația puternică dintre anxietatea generalizată, prezența cefaleei și intensitatea durerilor de cap, aceasta fiind mai evidentă în cazul fetelor.

Existența interdependenței dintre tulburările de somn și cefaleea primară este binecunoscută și punctată în cercetările epidemiologice [2, 3]. Tulburările de somn sunt, mai frecvent, asociate cu migrena decât cu cefaleea de tip tensional, fapt constatat și în cercetarea actuală, deși diferența dată nu a fost una semnificativă [6]. Deocamdată, nu există studii epidemiologice care ar avea drept scop al cercetării identificarea asocierilor dintre tulburările de somn și cefaleele primare la adolescenți și copii [2].

CONCLUZII

1. Adolescenții care locuiesc în familii complete suferă mai rar de cefalee, comparativ cu cei care locuiesc cu un singur părinte, fără părinți, cu rude apropiate sau cu persoane străine.
2. În structura prevalenței cefaleelor primare la adolescenții care practică activitate extrașcolară, predomină migrena.
3. Tulburările de somn au fost prezente intr-o proporție egală la adolescenții cu ambele tipuri de cefalee.
4. Majoritatea adolescenților cu migrenă au menționat prezența cefaleei și la rude.
5. Comorbiditatea algică a fost, mai frecvent, prezentă la adolescenții diagnosticați cu migrenă decât cu cefalee de tip tensional. Comorbiditatea algică a fost mai frecventă în rândul fetelor.
6. Tulburarea anxioasă a fost constatată, mai frecvent, la adolescenții diagnosticați cu migrenă, decât la cei cu cefalee de tip tensional.
7. În rezultatul analizei prin regresie logistică multiplă, a fost stabilită asocierea dintre scorul total al Feel Bad Scale și prezența cefaleei la adolescenți, aceasta fiind mai puternică la fete.

Declarația conflictului de interese

Nimic de declarat

REFERINȚE

1. Abu-Arafeh I., Razak S., Sivaraman B. et al. Prevalence of headache and migraine in children and adolescents: a systematic review of population-based studies. Dev. Med. Child Neurol., 2010; 52: 1088-1097.
2. Bellini B., Arruda M., Cescut A. et al. Headache and comorbidity in children and adolescents. J. Headache Pain, 2013: 14: 79.
3. Virtanen R. Epidemiological studies of childhood and adolescents headache. Headache, 2008 p10- 14, 20-24.
4. Moldovanu I., Dodick D., Odobescu S. Cefaleele, durerile faciale și cervicale. Diagnostic și tratament, 2003; pp.15-23, 27-100, 101-104, 115-118.
5. Moldovanu I., Odobescu S., Rotaru L. Vovc V. The prevalence of episodic and chronic migraine in the Republic of Moldova. Socio-demographic and clinical characteristics. Buletinul Academiei de Stiințe a Moldovei. Științe medicale, 2012; 2 (34): 35-40.
6. Foiadelli T. et al. Clinical caracteristics of headache in dolescents aged 11-16 years: a cross-sectional questionnaire school-based study. Italian Jurnal of Pediatrics, 2018; 44: 44.
7. Howard J., Samata S., Gladstein J. Medical Comorbidities in pediatric headache. Semin. Pediatr. Neurol., 2016; 23: 60-67.
8. Krogh A. et al. Prevalence and disability of headache among Norvegian adolescents: a cross-sectional school-based study. Cephalalgia, 2015; 35 (13): 1181-1191.
9. Kobor J. et al. Age-related prevalence and futures of migraine headache in Hungarian schoolchildren and adolescents. European Journal of Pediatric Neurology, 2013; 17: 600-607.
10. Lozan T., Odobescu S., Moldovanu I., Rotaru I., Grosu O. Prevalence of migraine in school children in the Republic of Moldova: pilot study. J. Headache Pain, 2014; 15 (Suppl 1): B29.